Când înmormântarea, parastasul sau un soroc de pomenire are loc într-o zi de post, masa pregătită pentru participanți se face de post. Aceasta înseamnă că nu se servesc carne, ouă și produse lactate, iar peștele, untdelemnul și vinul se folosesc numai dacă rânduiala zilei le îngăduie. Meniul poate fi simplu: o ciorbă de legume, un fel gătit din fasole, cartofi, orez, varză, ciuperci ori legume, pâine, fructe și un desert de post.
Respectarea postului nu este un adaos exterior fără legătură cu pomenirea. Familia se roagă pentru cel adormit în cadrul vieții Bisericii, iar masa care urmează slujbei păstrează aceeași rânduială. Nu este potrivit să se pregătească mâncare de dulce sub motivul că aceasta i-ar fi plăcut celui răposat: cel adormit nu primește hrana materială, iar folosul pomenirii se leagă de rugăciune, milostenie și viața creștinească a celor vii.
Pe scurt
- Dacă pomenirea cade într-o zi de post, masa comună se pregătește de post.
- Nu se servesc carne, lactate și ouă.
- Peștele, untdelemnul și vinul se folosesc potrivit dezlegării înscrise în calendarul bisericesc.
- Dezlegarea este o îngăduință, nu obligația de a pune pește sau vin pe masă.
- Sarmalele, plăcintele și deserturile pot fi făcute în variante de post, dar niciun preparat nu este obligatoriu.
- Meniul nu se stabilește după presupusele preferințe alimentare ale celui adormit.
- O masă simplă și cumpătată este pe deplin potrivită unei pomeniri creștine.
De ce masa de pomenire respectă postul
Postul este o rânduială a vieții creștine, nu doar o listă de alimente interzise. El unește înfrânarea de la anumite mâncăruri cu rugăciunea, pocăința, milostenia și stăpânirea de sine. De aceea, atunci când pomenirea unui creștin are loc într-o zi de post, familia nu separă masa de rugăciunea săvârșită la biserică.
Părintele Eugen Drăgoi precizează direct că, dacă ziua pomenirii cade în post, toate mâncărurile trebuie pregătite de post. El respinge și explicația potrivit căreia ar trebui făcută mâncare de dulce fiindcă aceasta i-ar fi plăcut celui mort. Cuvântul Sfântului Apostol Pavel — „Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură” (Romani 14, 17) — arată că sufletul celui adormit nu se hrănește din bucatele așezate pe masă.
Aceasta nu înseamnă că mâncarea este lipsită de rost. Hrana oferită după slujbă poate deveni semn al comuniunii și al milosteniei. Dar ea își păstrează sensul creștin numai dacă rămâne legată de rugăciune, de buna-cuviință și de rânduiala Bisericii.
Ce înseamnă, practic, o masă de post
În alcătuirea obișnuită a unei mese de post nu se folosesc:
- carne și preparate din carne;
- lapte, smântână, unt, brânză și alte produse lactate;
- ouă;
- ingrediente care conțin aceste produse, chiar dacă nu sunt ușor de observat în preparatul final.
Se pot folosi, după sezon și posibilități:
- legume proaspete, fierte, coapte sau conservate;
- fasole, mazăre, linte, năut și alte leguminoase;
- cartofi, orez, hrișcă, porumb și alte cereale;
- varză, ciuperci, dovleac, vinete și rădăcinoase;
- fructe, nuci, semințe, miere și dulcețuri;
- pâine și produse de panificație fără ingrediente de dulce;
- pește numai în zilele cu dezlegare.
Nu este necesar ca masa să cuprindă toate aceste alimente. Un singur fel cald, pâine, apă și fructe pot fi suficiente. Postul nu cere un meniu complicat, iar pomenirea nu devine mai folositoare prin numărul mare de bucate.
Cum se verifică rânduiala zilei
Nu toate zilele de post au aceeași rânduială. Calendarul bisericesc poate indica:
- post fără dezlegare la pește;
- dezlegare la untdelemn și vin;
- dezlegare la pește;
- o perioadă sau o zi cu rânduială liturgică specială.
Dezlegarea la pește înseamnă că peștele poate fi consumat în acea zi. Ea nu transformă ziua într-una „de dulce” și nu îngăduie automat carnea, lactatele sau ouăle. În același fel, dezlegarea la vin nu obligă familia să servească băuturi alcoolice. Masa poate fi organizată fără alcool chiar și atunci când calendarul îl îngăduie.
Pentru o verificare corectă, familia consultă calendarul bisericesc folosit în parohie. Dacă data se află în Postul Mare, într-o săptămână cu rânduială deosebită ori într-o zi în care nu se săvârșesc în mod obișnuit parastase, se stabilește cu preotul atât ziua slujbei, cât și ceea ce trebuie pregătit. Data pomenirii nu se schimbă din proprie inițiativă numai pentru a putea fi servită mâncare de dulce.
Ce se poate pregăti la o pomenire în post
Meniul se adaptează numărului de persoane, anotimpului, locului în care se servește și puterilor familiei. Câteva variante suficiente sunt:
Variantă simplă
- ciorbă de legume sau de fasole;
- pâine;
- fructe;
- apă, ceai ori compot.
Variantă cu două feluri
- supă sau ciorbă de legume;
- cartofi, orez, fasole, varză ori ciuperci gătite;
- salată sau murături;
- pâine;
- fructe sau un desert de post.
Variantă inspirată din tradiția locală
- borș sau zeamă de legume;
- sarmale de post cu orez, legume și, după obiceiul familiei, ciuperci;
- mămăligă, pâine ori plăcinte de post;
- salată, murături sau legume coapte;
- fructe, colivă împărțită după slujbă ori un desert fără lapte și ouă.
Acestea sunt exemple, nu modele obligatorii. Familia poate înlocui orice preparat cu unul mai potrivit posibilităților ei. În Republica Moldova, sarmalele, plăcintele, fasolea, cartofii, varza și murăturile apar frecvent la mesele de post, dar răspândirea lor locală nu le transformă în cerințe bisericești.
Pentru variante generale de meniu, poate fi consultat și materialul Ce se poate pregăti pentru masa de pomenire?.
Peștele este permis la orice pomenire din post?
Nu. Peștele se servește numai dacă ziua are dezlegare la pește. Faptul că este considerat de unii o hrană „mai ușoară” sau că apare des la mesele festive nu îl face potrivit pentru fiecare zi de post.
Când există dezlegare, peștele poate fi felul principal, dar nici atunci nu este obligatoriu. O masă alcătuită numai din preparate vegetale rămâne deplin potrivită. Dacă nu există dezlegare, meniul se pregătește fără pește.
Este importantă și diferența dintre pește și alte produse de origine animală. O zi cu dezlegare la pește rămâne zi de post; carnea, ouăle și produsele lactate nu devin prin aceasta permise.
Untdelemnul și vinul: dezlegare, nu obligație
În calendarele ortodoxe apar zile cu dezlegare la untdelemn și vin. Această mențiune arată o îngăduință în rânduiala postului, nu o cerință ca fiecare preparat să conțină ulei și nici ca vinul să fie pus pe masa de pomenire.
Familia poate pregăti mâncare simplă cu ulei atunci când este îngăduit. Dacă masa este organizată fără vin, nu lipsește nimic din caracterul ei creștin. În cazul în care se servește vin, trebuie păstrată măsura; beția, urările de tip festiv și atmosfera de petrecere sunt incompatibile cu pomenirea.
Vinul băut la masă nu trebuie confundat cu vinul sau paosul folosit în anumite momente ale rânduielii bisericești. Funcția lor este diferită, iar practica poate varia de la o parohie la alta.
Coliva și colacul trebuie să fie de post?
Când coliva, colacul sau alte daruri sunt pregătite într-o zi de post, și ingredientele lor trebuie să respecte postul. Părintele Eugen Drăgoi menționează expres acest lucru în legătură cu alimentele folosite la colivă.
În practică, trebuie verificate mai ales ingredientele adăugate:
- biscuiții pot conține lapte, zer, unt sau ouă;
- glazurile și cremele pot conține produse lactate;
- unele produse de panificație sunt unse cu ou;
- margarina, ciocolata ori ornamentele pot avea ingrediente nepotrivite postului.
Coliva tradițională din grâu, zahăr sau miere, nucă și arome poate fi pregătită de post. Colacul poate fi făcut din făină, apă, drojdie, sare și alte ingrediente permise. Pentru forma și numărul darurilor aduse la biserică se urmează rânduiala parohiei; pentru compoziție se păstrează postul zilei.
Se poate face separat și mâncare de dulce?
În mod obișnuit, nu. Dacă pomenirea are loc într-o zi de post, masa comună păstrează postul. Pregătirea paralelă a unui meniu de dulce slăbește tocmai rânduiala pe care familia dorește să o respecte prin pomenire.
Nici preferințele culinare ale celui răposat nu schimbă această regulă. Pomenirea nu constă în oferirea simbolică a mâncării pe care ar consuma-o sufletul, ci în rugăciune și milostenie. A spune că „mortului nu-i plăcea mâncarea de post” înseamnă a atribui sufletului nevoi trupești pe care nu le mai are.
Situațiile medicale personale ale unor participanți se tratează cu discernământ, fără a transforma excepția unei persoane într-o schimbare a întregii mese. Când există o problemă reală, familia poate pregăti discret o hrană adecvată acelei persoane și poate cere îndrumarea preotului, fără polemici și fără judecarea celui bolnav.
Ce deserturi sunt potrivite
Un desert de post poate fi foarte simplu:
- fructe proaspete sau uscate;
- mere ori dovleac copt;
- plăcinte cu mere, dovleac, varză sau alte umpluturi de post;
- prăjituri fără lapte, unt și ouă;
- biscuiți de post;
- colivă împărțită după slujbă.
Eticheta produselor cumpărate trebuie citită cu atenție. Denumirea comercială „de post” nu înlocuiește verificarea ingredientelor, iar un produs aparent simplu poate conține lapte praf, zer, unt, ou sau gelatină de origine animală.
Nu este nevoie de mai multe feluri de desert. Fructele sau coliva pot fi suficiente, mai ales când masa are deja unul sau două feluri consistente.
Cum se evită risipa și cheltuiala inutilă
Masa de post nu trebuie transformată într-o demonstrație culinară. Uneori, dorința de a înlocui preparatele de dulce duce la un număr și mai mare de feluri, produse scumpe și cantități greu de consumat. Aceasta nu este cerută de post și nici de pomenire.
Este mai potrivit ca familia să stabilească din timp:
- numărul realist al participanților;
- unul sau două feluri principale;
- ce se aduce la biserică și ce se servește la masă;
- câte porții vor fi oferite persoanelor nevoiașe;
- cum vor fi păstrate și împărțite alimentele rămase.
Hrana poate fi gustoasă și îngrijit pregătită fără lux. Cumpătarea, lipsa risipei și atenția față de cel care primește sunt mai apropiate de sensul postului decât abundența făcută din obligație socială.
Pomenirea în Postul Mare
Postul Mare are și reguli liturgice proprii privind zilele în care se fac parastase. Problema nu se reduce, așadar, la alegerea unui meniu vegetal. În anumite zile de rând nu se săvârșește Liturghia deplină, iar pomenirile sunt legate în mod deosebit de sâmbetele rânduite pentru cei adormiți.
De aceea, când sorocul cade în Postul Mare, familia nu stabilește singură o altă zi și nu comandă masa înainte de a discuta cu preotul. Pentru rânduiala slujbei pot fi consultate materialele Pomenirea morților în Postul Mare și Zile în care nu se fac parastase.
După ce data slujbei a fost stabilită, masa se alcătuiește potrivit rânduielii zilei respective.
O verificare înainte de pregătirea mesei
Înainte de cumpărături, sunt suficiente câteva întrebări clare:
- Pomenirea cade într-o zi de post?
- Calendarul indică dezlegare la pește, untdelemn sau vin?
- Data și ora parastasului au fost stabilite cu preotul?
- Coliva, colacul și celelalte daruri respectă postul?
- Meniul este suficient pentru participanți fără a duce la risipă?
- O parte din hrană poate fi oferită unor persoane care au nevoie?
Această verificare evită confuziile de ultim moment și ajută familia să păstreze deopotrivă rânduiala bisericească și măsura practică.
Întrebări și răspunsuri
Dacă sorocul cade în post, masa trebuie neapărat să fie de post?
Da. Dacă slujba și masa au loc într-o zi de post, bucatele comune se pregătesc de post, potrivit rânduielii zilei și eventualelor dezlegări din calendar.
Se poate servi pește?
Numai într-o zi cu dezlegare la pește. Dezlegarea nu permite automat carne, ouă sau lactate și nici nu obligă familia să pregătească pește.
Se pot face sarmale la o pomenire în post?
Da, dacă sunt pregătite fără carne și fără alte ingrediente de dulce. Sarmalele de post sunt un preparat local potrivit, dar nu sunt obligatorii.
Putem face mâncarea preferată a celui adormit dacă nu este de post?
Nu aceasta este măsura pomenirii. Cel adormit nu consumă hrana materială, iar cinstirea lui nu cere încălcarea postului. Se poate alege o variantă de post a unui preparat sau un alt meniu potrivit zilei.
Dezlegarea la vin înseamnă că trebuie pus vin pe masă?
Nu. Dezlegarea este o permisiune, nu o obligație. Masa poate fi organizată fără alcool, iar dacă se servește vin, se păstrează cumpătarea.
Putem muta pomenirea ca să pregătim mâncare de dulce?
Data slujbei nu se schimbă din proprie inițiativă pentru meniu. Dacă există o restricție liturgică ori o împrejurare serioasă, ziua se stabilește cu preotul. Mâncarea urmează rânduiala zilei în care se face pomenirea.