Pomana la cimitir este un dar oferit oamenilor vii în memoria celor adormiți. Ea poate însoți rugăciunea preotului la mormânt, vizita familiei, un soroc sau o zi generală de pomenire, precum Paștele Blajinilor / Radonița. Se pot împărți colaci, alimente, dulciuri, fructe, lumânări, prosoape, vase ori alte obiecte folositoare, după tradiția locului și posibilitățile familiei.
Esențial este ca pomana să rămână milostenie și pomenire, nu hrană lăsată mortului și nici pretext pentru ospăț, risipă sau consum excesiv de alcool. Cimitirul este un loc al rugăciunii, al liniștii și al respectului față de cei îngropați și față de familiile care îi vizitează.
Pomana poate fi împărțită la cimitir, dar nu este obligatoriu ca toate darurile să fie duse acolo. Uneori este mai potrivit ca o parte să fie oferită dinainte unei familii nevoiașe, unei persoane vârstnice, unui centru social sau celor care nu pot ajunge la mormânt.
Pe scurt
- Pomana se oferă oamenilor vii, nu se lasă pentru cel mort.
- La cimitir se pot împărți colaci, fructe, dulciuri, alimente ambalate și mici daruri folositoare.
- Rugăciunea, lumânarea, îngrijirea mormântului și milostenia sunt mai importante decât cantitatea obiectelor.
- Nu este obligatoriu să se pregătească masă sau pachete mari la mormânt.
- Mâncarea poate fi împărțită, dar cimitirul nu trebuie transformat în loc de ospăț.
- Alimentele nu se așază pe mormânt ca și când ar fi consumate de cel adormit.
- Alcoolul, gălăgia, muzica, fumatul lângă alte familii și lăsarea deșeurilor trebuie evitate.
- Primitorii pot fi persoane nevoiașe, participanți, vecini, copii sau lucrători ai cimitirului, dacă darul este oferit cu respect și nu creează presiune.
- La Paștele Blajinilor, forma locală poate fi păstrată, dar fără competiție între familii și fără risipă.
- Resturile și ambalajele trebuie strânse, iar mormintele vecine și căile de acces nu trebuie ocupate.
Ce înseamnă pomana la cimitir
Pomana pentru cei adormiți este o faptă de milostenie făcută în memoria unei persoane răposate. Când este împărțită la cimitir, locul nu îi schimbă sensul: darul este destinat unui om viu, iar numele celui adormit este pomenit prin rugăciune.
În practica locală, pomana la cimitir poate apărea:
- în ziua înmormântării;
- la 3, 9 și 40 de zile;
- la pomenirile de câteva luni și la un an;
- în sâmbetele morților;
- la Moșii;
- la Paștele Blajinilor / Radonița;
- cu ocazia unei vizite a familiei la mormânt.
Uneori darurile sunt împărțite înainte de rugăciunea preotului, alteori după litie sau după ce familia aprinde lumânările. Nu există o singură ordine obligatorie. Este însă bine ca distribuirea să nu tulbure rugăciunea și să nu creeze îmbulzeală.
Pentru sensul și diferențele dintre aceste prilejuri, vezi Pomana la înmormântare, la soroace și în zilele de pomenire.
Ce este potrivit să facem mai întâi
Când familia ajunge la mormânt, ordinea firească este simplă:
- curăță și aranjează locul, fără să arunce resturile pe mormintele vecine;
- aprinde lumânarea în siguranță;
- se roagă sau așteaptă rugăciunea preotului;
- pomenește numele celui adormit;
- împarte darurile cu liniște și măsură;
- strânge ambalajele și lasă locul curat.
Această ordine nu este un ritual obligatoriu, ci o regulă practică de bun-simț. Pagina Ce putem face când mergem la mormânt? tratează pe larg rugăciunea, aprinderea lumânării, îngrijirea locului și atitudinea familiei.
Dacă preotul urmează să săvârșească o litie sau o rugăciune, darurile nu se împart în timp ce se citesc ecteniile și nu se poartă conversații peste glasul slujitorului. Familia poate pregăti pomelnicul și poate comunica dinainte numele celor pomeniți.
Ce se poate împărți la cimitir
Colaci și pâine
Colacul sau pâinea sunt cele mai recognoscibile daruri de pomenire. Pot fi oferite singure sau împreună cu o lumânare, un fruct ori un mic pachet.
Nu este necesar ca fiecare colac să aibă aceeași mărime și nici ca numărul lor să corespundă unei cifre fixe. Familia pregătește atât cât poate distribui fără risipă.
Fructe, dulciuri și produse ambalate
Fructele, biscuiții, bomboanele, produsele de patiserie și alte alimente ambalate sunt practice mai ales în zilele aglomerate de pomenire. Ele se păstrează mai ușor și pot fi oferite fără masă improvizată.
Trebuie verificate:
- termenul de valabilitate;
- ambalajul;
- condițiile de păstrare;
- temperatura exterioară;
- eventualele riscuri pentru copii.
Produsele care se alterează repede nu se lasă ore întregi în soare și nu se distribuie după ce au fost păstrate nesigur.
Mâncare gătită
Mâncarea gătită poate fi împărțită în recipiente curate, mai ales dacă familia cunoaște persoanele care o vor primi. Totuși, cimitirul nu este locul ideal pentru depozitarea și servirea unor cantități mari de alimente.
Este mai sigur ca porțiile să fie pregătite dinainte și oferite pentru a fi luate acasă. În zilele de post, mâncarea trebuie să fie de post.
Întrebarea dacă și în ce măsură este potrivit să se mănânce acolo este tratată separat în articolul Se poate mânca la cimitir?.
Ouă și daruri pascale
La Paștele Blajinilor se împart frecvent ouă, cozonac, pască, colaci și dulciuri. Acestea pot exprima bucuria Învierii și memoria celor adormiți, dar nu se așază pe mormânt pentru ca mortul să „guste” din ele.
Ouăle și produsele cu cremă trebuie păstrate în condiții sigure. Când vremea este caldă, este preferabil să se aleagă produse care nu se alterează repede.
Lumânări
Lumânarea poate însoți colacul sau alt dar. Ea este semn de rugăciune și mărturisire a luminii lui Hristos, nu obiect care trebuie ars integral pentru ca pomana să fie primită.
La mormânt, lumânarea se aprinde într-un loc sigur și se supraveghează. Nu se așază direct lângă flori artificiale, coroane uscate sau materiale inflamabile. Detaliile sunt explicate în pagina Lumânarea la mormânt: când se aprinde și ce înseamnă.
Prosoape, căni, farfurii și alte obiecte
În tradiția din Republica Moldova și din unele regiuni românești se împart la cimitir prosoape, batiste, căni, farfurii și alte obiecte mici. Ele pot fi păstrate ca formă locală de pomenire, dacă sunt folositoare și nu devin o obligație financiară.
Nu este nevoie ca fiecare persoană să primească un set complet. Un obiect simplu, însoțit de un colac sau de o lumânare, poate păstra forma tradițională fără exces.
Pentru alegerea darurilor și a destinatarilor, vezi Cui se dă de pomană și ce daruri sunt potrivite?.
Cui se poate da pomana la cimitir
Persoanelor nevoiașe
Dacă la intrarea sau în apropierea cimitirului se află oameni care cer ajutor, familia le poate oferi hrană, un pachet sau bani. Darul trebuie făcut fără umilire, fotografiere și publicitate.
Nu este nevoie să se stabilească dacă omul este „destul de sărac” prin întrebări indiscrete. În același timp, familia poate alege să ofere ajutorul printr-o parohie sau organizație atunci când dorește ca acesta să fie distribuit mai organizat.
Participanților la pomenire
Rudele, vecinii și cei care au venit la mormânt pot primi un colac, o lumânare, un fruct sau alt dar. Gestul îi cheamă să-l pomenească pe cel adormit și exprimă comuniunea familiei.
Faptul că un participant nu este nevoiaș nu face darul lipsit de sens. Totuși, este bine ca pomana să nu rămână exclusiv un schimb ceremonial între familii care nu folosesc obiectele primite.
Copiilor
Dulciurile și fructele pot fi oferite copiilor, dar cu atenție la siguranță și fără a crea îmbulzeală. Nu se aruncă bomboane peste morminte și nu se transformă distribuirea într-un joc zgomotos.
Dacă există grupuri organizate de copii sau instituții, este recomandabil să se ceară acordul adulților responsabili.
Lucrătorilor cimitirului
Cei care au ajutat la săparea și închiderea mormântului, la curățenie sau la alte lucrări pot primi hrană ori un dar, mai ales în ziua înmormântării. Acesta poate fi gest de recunoștință și pomană în memoria celui adormit.
Darul nu înlocuiește plata serviciului atunci când acesta este remunerat. Plata muncii și pomana sunt lucruri diferite.
Persoanelor din afara cimitirului
Nu este necesar ca pomana pregătită pentru o vizită la mormânt să fie împărțită exclusiv în incinta cimitirului. Familia poate duce o parte:
- unei persoane vârstnice;
- unei familii sărace;
- unui bolnav;
- unui centru social;
- vecinilor care nu pot merge la mormânt;
- unei cantine parohiale.
Această formă este adesea mai folositoare decât distribuirea rapidă a tuturor pachetelor într-un loc aglomerat.
Pomana la Paștele Blajinilor / Radonița
Paștele Blajinilor / Radonița este una dintre cele mai vizibile tradiții locale de pomenire din Republica Moldova. Familiile merg la cimitir, curăță și împodobesc mormintele, aprind lumânări, se roagă și împart daruri.
Ziua este legată de bucuria Învierii lui Hristos și de pomenirea celor adormiți în această lumină. Nu este o zi în care familia trebuie să „petreacă împreună cu mortul” prin mâncare și băutură așezate pe mormânt.
O formă echilibrată poate cuprinde:
- pomelnicul și rugăciunea preotului;
- aprinderea unei lumânări;
- curățarea mormântului;
- un colac, un ou, un fruct sau un mic dar oferit oamenilor;
- o pomană mai consistentă dată unei familii nevoiașe;
- o vizită liniștită, fără muzică și alcool.
Paștele Blajinilor este o tradiție regională puternică, dar nu o normă universală a întregii Ortodoxii. Data și practica diferă în Moldova, România, Ucraina și în alte spații ortodoxe.
Se lasă mâncare pe mormânt?
Nu este nevoie să se lase hrană pe mormânt pentru cel adormit. Mortul nu consumă alimente, iar pomana creștină se împlinește prin darul făcut omului viu.
Unele familii așază pentru scurt timp coliva, pâinea sau pachetul lângă cruce, până la venirea preotului. Aceasta poate fi o organizare practică a lucrurilor pentru binecuvântare. După rugăciune, alimentele trebuie împărțite sau luate, nu abandonate.
Nu sunt potrivite:
- farfurii cu mâncare lăsate să se strice;
- pahare cu băutură turnate sau așezate pentru mort;
- ouă, pâine și dulciuri lăsate zile întregi;
- vărsarea vinului ori a țuicii pe mormânt;
- resturi care atrag animale și murdăresc locul.
A lăsa un obiect „ca să aibă și mortul” exprimă o credință populară, nu învățătura Bisericii despre viața de după moarte.
Se poate organiza masă la mormânt?
În unele comunități există obiceiul ca familia să guste din alimente sau să ofere o mică masă lângă mormânt. Nu orice consum de hrană în incinta cimitirului trebuie descris automat ca act grav sau ca batjocură. Contextul, măsura și comportamentul contează.
Totuși, cimitirul nu este locul potrivit pentru:
- mese întinse pe mormânt;
- grătare;
- ospăț îndelungat;
- muzică;
- glume zgomotoase;
- beție;
- ocuparea aleilor și a mormintelor vecine.
Când familia dorește o masă mai amplă, este mai potrivit să o organizeze acasă, într-o sală, într-un local sau într-un spațiu al parohiei. La cimitir pot rămâne rugăciunea și împărțirea discretă a darurilor.
Alcoolul la cimitir
Vinul poate fi adus pentru rânduiala parastasului, potrivit indicației preotului, dar aceasta nu justifică un consum abundent de băuturi alcoolice.
Trebuie evitate:
- paharele ridicate ca la o petrecere;
- turnarea băuturii pe mormânt;
- obligarea participanților să bea „pentru suflet”;
- lăsarea sticlelor lângă cruce;
- conducerea automobilului după consum;
- certurile și comportamentul nepotrivit provocate de alcool.
A refuza băutura nu este lipsă de respect față de cel adormit. Rugăciunea și pomenirea nu depind de consumul unui pahar.
Curățenia și gestionarea deșeurilor
Pomana la cimitir presupune responsabilitate pentru locul în care este împărțită. Familia trebuie să strângă:
- ambalajele;
- pungile;
- paharele și farfuriile de unică folosință;
- resturile alimentare;
- lumânările consumate;
- florile și coroanele deteriorate.
Gunoiul se duce în locurile prevăzute de administrația cimitirului. Nu se aruncă după gard, între morminte sau lângă container dacă acesta este plin.
Materialele plastice, florile artificiale și vesela de unică folosință pot crea cantități mari de deșeuri, mai ales la Paștele Blajinilor. Familia poate reduce risipa alegând pungi simple, recipiente reutilizabile și daruri care nu generează ambalaje inutile.
Îngrijirea locului este explicată în articolul Curățarea și îngrijirea mormântului.
Respectul față de ceilalți
Cimitirul este un spațiu comun. Pomana nu trebuie să împiedice alte familii să ajungă la morminte sau să se roage.
Este bine să se evite:
- blocarea aleilor cu mese, scaune și automobile;
- intrarea pe mormintele vecine;
- așezarea obiectelor pe monumentele altora;
- fotografierea fără acord;
- strigarea oamenilor și chemarea lor insistentă să ia pachete;
- comentariile despre cât a oferit o altă familie;
- compararea monumentelor, meselor și darurilor.
Regulile generale sunt dezvoltate în paginile Cimitir și mormânt: cum ne purtăm, ce facem și ce evităm și Ce trebuie evitat la cimitir?.
Trebuie oferit un anumit număr de pachete?
Nu. Nu există o rânduială bisericească prin care pomana la cimitir să fie primită numai dacă familia oferă 6, 12, 24, 40 sau alt număr de pachete.
Cifrele pot proveni din tradiția unei familii sau din modul în care au fost împărțite obiectele într-un sat. Ele pot fi păstrate dacă familia le înțelege ca organizare, nu ca obligație spirituală.
Este mai bine să se pregătească zece pachete bune și folositoare decât patruzeci de pungi alcătuite în grabă și aruncate ulterior.
Ce facem dacă oamenii refuză darul?
Primitorul are dreptul să refuze, mai ales dacă:
- are restricții alimentare;
- nu poate transporta obiectul;
- nu are nevoie de el;
- a primit deja multe daruri;
- nu dorește să participe.
Refuzul nu dăunează celui adormit și nu anulează pomana. Familia poate oferi darul altcuiva sau îl poate duce unei persoane nevoiașe.
Nu este potrivit să se spună că omul „face păcat” dacă nu ia obiectul sau că răposatul „se supără”. Milostenia este liberă atât pentru cel care oferă, cât și pentru cel care primește.
Pomana și cerșetoria la intrarea în cimitir
În zilele mari de pomenire pot apărea numeroase persoane care cer alimente sau bani. Familia poate ajuta după posibilități, dar nu este obligată să răspundă fiecărei solicitări.
Pentru a păstra ordinea:
- darurile pot fi pregătite în porții mici;
- banii pot fi oferiți discret;
- copiii nu sunt trimiși singuri printre grupuri necunoscute;
- persoanele agresive nu sunt încurajate prin ceartă;
- o parte a ajutorului poate fi oferită dinainte prin parohie.
Milostenia nu trebuie făcută cu teamă. Dacă situația devine nesigură, familia se retrage și distribuie darurile într-un alt loc.
Pomana în ziua înmormântării la cimitir
După îngropare, familia poate împărți participanților colaci, lumânări, fructe, dulciuri, prosoape sau pachete. Uneori lucrătorii cimitirului și cei care au ajutat la purtarea sicriului primesc hrană ori obiecte.
Este potrivit ca distribuirea să înceapă după încheierea rugăciunilor și după ce mormântul a fost închis în siguranță. Nu se creează îmbulzeală în jurul gropii deschise și nu se pun copiii în apropierea utilajelor sau a marginilor instabile.
Dacă familia organizează masa după înmormântare, aceasta se face mai bine în alt loc. La mormânt poate rămâne un gest scurt de pomenire și milostenie.
Pomana la soroace
La 9 zile, 40 de zile, câteva luni sau un an, familia poate merge la mormânt împreună cu preotul și poate împărți pachete după rugăciune. Nu este obligatoriu ca pomana de la fiecare soroc să fie dată la cimitir.
O formă echilibrată este:
- pomenire la Sfânta Liturghie;
- parastas la biserică sau la mormânt;
- un număr realist de daruri;
- o parte oferită participanților;
- o parte oferită unei persoane sau familii nevoiașe;
- masa organizată separat, dacă familia o dorește.
Cum pregătim practic pomana pentru cimitir
- Stabilim dacă preotul vine la mormânt și la ce oră.
- Verificăm regulile cimitirului, mai ales în zilele aglomerate.
- Alegem daruri ușor de transportat și distribuit.
- Evităm alimentele perisabile dacă vremea este caldă.
- Pregătim saci pentru deșeuri și recipiente sigure pentru lumânări.
- Păstrăm o parte a pomenii pentru persoane care nu sunt la cimitir.
- Nu întindem masa pe mormânt și nu blocăm aleile.
- Încheiem prin curățarea locului.
Întrebări frecvente
Este obligatoriu să dăm pomană la cimitir?
Nu. Pomana poate fi oferită la biserică, acasă, unei persoane nevoiașe sau unei instituții. La cimitir sunt esențiale rugăciunea și respectul față de loc.
Ce se poate împărți la Paștele Blajinilor?
Se pot împărți colaci, ouă, fructe, dulciuri, alimente și mici obiecte folositoare. Darurile se oferă oamenilor, nu se lasă pentru cel mort.
Se poate mânca puțin lângă mormânt?
În unele locuri există această practică. O gustare discretă nu trebuie confundată cu ospățul, dar este preferabil ca masa amplă să fie organizată în altă parte.
Este bine să turnăm vin pe mormânt?
Nu. Vinul nu se oferă celui mort și nu trebuie turnat pe mormânt. Dacă este adus pentru slujbă, se folosește după rânduiala indicată de preot.
Putem lăsa colivă sau ouă pe mormânt?
Nu este necesar. După rugăciune, alimentele se împart ori se iau acasă. Lăsarea lor duce la risipă, murdărie și atragerea animalelor.
Cui dăm pomana dacă nu sunt oameni nevoiași la cimitir?
O putem oferi participanților, vecinilor, unei familii sărace, unui vârstnic, unei cantine sociale sau unei instituții. Nu trebuie împărțită cu orice preț în incinta cimitirului.
Ce facem cu pachetele rămase?
Le ducem unor persoane care le pot folosi, le păstrăm în condiții sigure sau le distribuim prin parohie. Nu le abandonăm lângă mormânt.
Primitorul trebuie să spună „Bogdaproste”?
Este o formulă tradițională frumoasă, dar pomana nu devine nulă dacă omul nu o rostește. Nu trebuie corectat sau mustrat.
Se pot da bani la cimitir?
Da, cu discreție și după posibilități. Familia poate prefera și cumpărarea directă a unei nevoi sau oferirea ajutorului prin parohie.
Cum evităm risipa la Paștele Blajinilor?
Pregătim cantități realiste, folosim ambalaje puține, alegem produse sigure, oferim dinainte o parte persoanelor nevoiașe și strângem toate resturile înainte de plecare.