Sărindarul este pomenirea unei persoane sau a unui pomelnic la 40 de Sfinte Liturghii. Numele sunt încredințate unei biserici sau mănăstiri și sunt pomenite, potrivit rânduielii locului, mai ales la Proscomidie.
Sărindarul nu este același lucru cu parastasul de 40 de zile și nici cu un pomelnic ținut pur și simplu 40 de zile. Numărul se referă, în sensul precis al termenului, la Liturghiile la care se face pomenirea.
De unde vine denumirea
Cuvântul sărindar vine din limba greacă și este legat de numărul patruzeci. Tradiția bisericească românească îl folosește pentru seria de 40 de pomeniri liturgice, recomandată mai ales după moartea unui creștin.
Asemănarea sonoră dintre ultima parte a cuvântului și românescul „dar” a produs uneori o interpretare greșită. Sărindarul nu este un obiect oferit bisericii și nici suma de bani lăsată împreună cu pomelnicul. Donația poate sprijini viața parohiei sau a mănăstirii, dar nu definește pomenirea și nu cumpără iertarea celui adormit.
Pluralul este sărindare. Se folosesc expresiile „a da un sărindar”, „pomelnic pentru sărindar” și „dezlegarea sărindarelor”.
Cum se face pomenirea
Familia scrie clar numele de botez ale celor adormiți și precizează că dorește pomenirea lor la 40 de Liturghii. La fiecare Liturghie, preotul pomenește numele potrivit practicii bisericii, în primul rând la Proscomidie, când sunt scoase miride pentru cei vii și pentru cei morți.
Sărindarul poate fi dat pentru o singură persoană sau pentru mai multe nume. Nu este obligatoriu un pomelnic separat pentru fiecare răposat. Numele celor vii și ale celor adormiți trebuie însă scrise pe liste distincte.
Pomenirea la Liturghie și rostul ei sunt explicate în articolul Pomenirea celor adormiți la Proscomidie și Sfânta Liturghie.
Înseamnă întotdeauna 40 de zile consecutive?
Nu. Dacă într-o biserică Sfânta Liturghie se săvârșește zilnic, cele 40 de pomeniri pot fi împlinite în aproximativ 40 de zile. Într-o parohie unde Liturghia este săvârșită numai în anumite zile, seria va dura mai mult.
Acest lucru nu face sărindarul incomplet. Se numără Liturghiile efectiv săvârșite, nu zilele în care nu a avut loc Liturghia. Situația este importantă mai ales în Postul Mare și în parohiile cu program liturgic mai rar.
De aceea, la depunerea pomelnicului este bine să se întrebe clar:
- dacă se numără 40 de Liturghii sau o perioadă de 40 de zile;
- când începe pomenirea;
- aproximativ când se încheie;
- dacă la final se săvârșește un parastas.
Prezentarea practică detaliată se găsește în Ce este sărindarul și cum se face pomenirea la 40 de Liturghii?.
Sărindarul și pomenirea de 40 de zile
Pomenirea de 40 de zile este un soroc calculat de la data morții. În apropierea acelei zile, familia cere pomenirea la Sfânta Liturghie și, de regulă, săvârșirea unui parastas.
Sărindarul este o serie de 40 de pomeniri la Liturghie. El poate începe imediat după moarte, dar se poate încheia înainte sau după sorocul de 40 de zile, în funcție de programul bisericii.
Prin urmare, sărindarul nu înlocuiește parastasul de 40 de zile, iar parastasul nu înlocuiește cele 40 de pomeniri liturgice. Sunt forme apropiate de rugăciune pentru același om, dar au structuri și repere diferite.
Ce este dezlegarea sărindarelor
În unele parohii, după încheierea celor 40 de Liturghii se săvârșește un parastas pentru toate numele pomenite. Acesta este numit popular dezlegarea sărindarelor sau slobozirea sărindarelor.
Cuvântul „dezlegare” arată aici încheierea seriei de pomeniri și rugăciunea făcută la final. Nu înseamnă că sufletul ar fi fost ținut legat până la acel moment și nici că parastasul ar produce automat eliberarea lui dintr-o stare nevăzută.
Practica nu este identică pretutindeni. Unele biserici organizează un parastas comun, iar altele încheie seria fără o slujbă separată. Familia urmează rânduiala bisericii care a primit pomelnicul.
Sărindar de obște și sărindar particular
În unele îndrumări mai vechi apar denumirile sărindar de obște și sărindar particular. Ele pot deosebi pomenirea făcută în cadrul unei serii comune de Liturghii de cea cerută pentru un pomelnic anume sau pot indica Liturghii consecutive, respectiv răzlețe.
Uzul nu este uniform, iar multe parohii nu folosesc astăzi aceste calificative. Mai important decât denumirea este să fie clar câte Liturghii cuprinde pomenirea, ce nume sunt înscrise și cum este încheiată.
Un pomelnic anual sau o pomenire de lungă durată nu sunt automat sărindare. Acestea au alte perioade și alte modalități de evidență.
Sărindar și sorocoust
În mediul rusofon din Republica Moldova, practica este numită сорокоуст (sorocoust). În uzul obișnuit, termenul corespunde sărindarului: pomenire repetată la Dumnezeiasca Liturghie, legată de numărul patruzeci.
Procedura concretă poate însă diferi între parohii. Unele comunități înțeleg prin sorocoust pomenirea zilnică timp de 40 de zile, iar altele numără 40 de Liturghii. De aceea, echivalența termenilor nu elimină necesitatea unei explicații practice la biserica unde este lăsat pomelnicul.
Ce nu este sărindarul
Sărindarul nu este o formulă magică, o garanție automată a mântuirii sau o obligație de a pregăti 40 de lumânări, colaci, vase ori pachete. Numărul patruzeci se referă la pomenirea liturgică.
El nu înlocuiește rugăciunea familiei, milostenia și parastasul. Sensul său este statornicia rugăciunii Bisericii pentru cel adormit și aducerea repetată a numelui său înaintea lui Dumnezeu în cadrul Sfintei Liturghii.